Tulburarile de alimentatie: Mancatul pe fond nervos, Despre cercul vicios al mancatului compulsiv Options

[Diana.]

Mancatul pe fond emotional /nervos/stres
Unul dintre cele mai dureroase aspecte ale obezitatii poate fi suferinta emotionala. Societatea moderna acorda o mare importanta aspectului fizic, adesea punand semn de egalitate intre "sarm" si un corp suplu si musculos. In plus multi oameni considera in mod gresit ca oamenii obezi sunt lacomi, lenesi sau ambele. Totusi, din ce in ce mai multe dovezi contrazic aceasta presupunere. Oamenii obezi se confrunta adesea cu prejudecatile sau discriminarea la serviciu, la scoala, in timp ce isi cauta de lucru, si in situatiile sociale. Sentimente ca respingerea, rusinea sau depresia sunt comune.

Cand sa cauti ajutor
Trebuie sa-ti suni doctorul daca ai probleme emotionale in legatura cu greutatea, daca ai nevoie de ajutor pentru a slabi, sau cand cazi intr-una dintre categoriile de mai jos:
- Daca BMI-ul tau este 30 sau mai mare, esti considerat obez. Trebuie sa vorbesti cu medicul tau in privinta slabirii deoarece risti sa ai probleme de sanatate.
- Daca ai forma de "mar" sau esti tipul "burtos", ai mai multa grasime in si in jurul organelor abdominale. Grasimea din abdomen creste riscul multor probleme serioase asociate cu obezitatea. Masura taliei unei femei trebuie sa fie sub 88 cm si a barbatului trebuie sa fie sub 102 cm. Daca ai circumferinta taliei mai mare, vorbeste cu medicul tau despre cum poti sa slabesti.

Mancatul pe fond emotional:
Mancatul pe fond emotional reprezinta consumul unei cantitati mari de mancare ca raspuns la anumite sentimente. Expertii estimeaza ca 75% din mancatul in exces este cauzat de emotii.
Multi dintre noi stim ca mancarea poate aduce confort, cel putin pentru o perioada scurta. Ca rezultat, adesea mancam pentru a ne vindeca anumite probleme emotionale. Mancatul devine obicei, impiedicandu-ne sa gasim solutii care pot rezolva efectiv problemele noastre emotionale.
Depresia, plictiseala, singuratatea, supararea cronica, frustrarea, nervozitatea, stresul, problemele legate de relatiile interumane si subestimarea pot duce la mancatul in exces si ingrasarea nedorita.
Pentru a identifica ce anume declanseaza mancatul in exces, putem inlocui mai multe tehnici potrivite sa rezolve problemele noastre emotionale si sa scoatem din ecuatie mancatul in exces si ingrasarea.
Situatiile si emotiile care ne fac sa mancam in exces se impart in 5 categorii principale:

Sociala. Mancatul in preajma altor oameni. De exemplu, mancatul excesiv poate rezulta din faptul ca esti incurajat de alti oameni sa mananci; mancatul pentru a te potrivi; cearta; sau sentimente de nepotrivire in preajma altor oameni.
Emotionala. Mancatul ca raspuns la plictiseala, stres, oboseala, tensiune, depresie, furie, nervozitate si singuratate ca o cale de a "umple golul".
Situationala. Mancatul pentru ca exista aceasta oportunitate. De exemplu, la un restaurant, vazand o reclama pentru un anumit fel de mancare, trecand pe langa o brutarie. Mancatul poate fi de asemenea asociat cu privitul la televizor, mersul la film sau la evenimente sportive, etc.
Ganduri. Mancatul ca rezultat al unei pareri proaste despre sine sau gasirea scuzelor de a manca. De exemplu, cicalirea pentru aspectul exterior sau lipsa de incredere in sine.
Psihologica. Mancatul ca raspuns la indicii fizice. De exemplu, foamea excesiva datorata omiterii unor mese sau mancatul pentru a "vindeca" durerea de cap sau alte dureri.
Pentru a identifica ce anume declanseaza mancatul excesiv, tine un jurnal in care sa treci ce si cand mananci ca si, de altfel, ce factori de stres, ganduri sau emotii identifici care te fac sa mananci. Trebuie sa incepi sa identifici destul de repede factorii care duc la mancatul excesiv.

Cum sa ma las de acest obicei?
Identificarea a ceea ce declanseaza mancatul in exces este primul pas; totusi, acest lucru nu e suficient pentru a modifica comportamentul de a manca. De obicei, cand vei fi identificat un factor, mancatul ca raspuns la emotii si anumite situatii a devenit deja un obicei. Acum trebuie sa te lasi de acest obicei.
Crearea alternativelor la mancare il reprezinta al doilea pas. Cand incepi sa mananci ca raspuns al unui factor, incearca in schimb una dintre urmatoarele activitati:
- Citeste o carte buna sau o revista sau asculta muzica.
- Plimba-te sau fa jogging.
- Fa o baie.
- Fa exercitii de respiratie.
- Joaca carti
- Vorbeste cu un prieten.
- Fa curatenie in casa, spala sau ocupa-te de gradinarit.
- Spala masina.
- Scrie o scrisoare.
Sau alte placeri sau activitati necesare pana ce dorinta de a manca trece.


Ce fac daca a ma distrage de la mancare nu este indeajuns ?
Uneori a te distrage de la mancare si crearea de alternative la mancare nu este indeajuns pentru a face fata problemelor emotionale care duc la mancatul in exces. Pentru a face fata efectiv la stresul emotional, incearca:
- Exercitii de relaxare
- Meditatie
- Consilierea individuala sau de grup

Aceste tehnici se adreseaza problemelor fundamentale care te fac sa mananci in exces si te invata sa le faci fata prin mijloace mai sanatoase si mai eficiente. Pentru mai multe informatii cu privire la aceste tehnici, contactati medicul dumneavoastra.
Deoarece ai invatat sa incorporezi mai multe strategii potrivite pentru a face fata si pentru a tine in frau mancatul excesiv, aminteste-ti sa te rasplatesti pentru treaba buna pe care ai facut-o. Noi, oamenii, tindem sa repetam comportamentul care a fost intarit, deci rasplateste-te cand iti indeplinesti scopurile. Cumpara-ti o bluza, ia-ti o vacanta sau du-te la masaj. Prin rasplatirea pentru treaba buna pe care ai facut-o cresti probabilitatea de a mentine pe viitor noile obiceiuri sanatoase.

[Diana.]

Stresul, depresia, nervozitatea... Ai zice ca nu exista intre ele si ingrasare nici o legatura, insa din pacate, exista.
Nu am sa va "vorbesc din carti", ci din experienta mea.
Cind am inceput sa maninc mai mult?
O data cu inceperea tratamentului pentru Basedow-Graves a trebuit sa imi "aranjez" regimul alimentar in 5-6 gustari/mese pe zi, pentru ca pastilele se luau, atentie, obligatoriu dupa masa. In plus, medicamentele pentru hipertiroidism incetinesc metabolismul si de aceea ne ingrasam si mai repede...
Boala mi-a adus o serie de motive de suparare si stres in viata, cum ar fi iesitul ochilor din orbite, imposibilitatea de a merge cum trebuie, tremuratul samd. Toate aceste "bunatati" coroborate cu stresul si griile zilnice ale sfirsitului lui 2008 si 2009, plina perioada de criza, m-au facut sa maninc mai mult. In mod inconstient, evident. De ce mincam mai mult in perioadele in care sintem stresati sau suparati? Simplu! Cind mincam, corpul elibereaza endorfine in organism, aka "hormonul fericirii" . Simtim o stare de mai bine. Ne place - pentru ca mincatul este o "activitate" placuta exact din motivul de mai sus. Culoarea mincarii, gustul alimentelor care ne plac, aromele, toate ne fac sa ne simtit mai fericiti. Insa la mine asta a devenit o problema. Iata de ce.
Sa nu va inchipuiti ca am inceput sa ma imbuib dintr-o data. Nu. Insa cantinatea de mincare ingurgitata a crescut incet, dar sigur, de la o zi la alta. Stomacul s-a largit, asa ca senzatia de satietate a inceput sa apara din ce in ce mai tirziu, asa ca trebuia sa maninc mai mult ca sa ma simt cit de cit satula.
Drept pentru care, consumul mai mare de alimente plus viata mea sedentara au dus catre un surplus de greutate acumulate in 3 ani. Peste 20 de kg. Daca ne gindim ca ar insemna o medie anuala de 7 kg, sau 0,6 kg/luna, ori sau 145 grame pe saptamina nu pare asa o tragedie. Insa timpul nu este un prieten cind suferi de o tulburare alimentara, ci un mare dusman. Si peste depresia datorata felului in care aratam in urma bolii, chelirea, s-a adaugat si depresia cauzata de greutatea mult peste normal. Asa am intrat in acest cerc vicios de care incerc acum sa scap. Asa am ajuns eu in starea asta...

[Teocris]

Eu am inceput de mica. Mancam pe ascuns pentru ca parintii mei mereu ma certau cand ma vedeau ca mananc. Era un fel de razbunare (IMG:style_emoticons/default/closedeyes.gif)
Apoi a inceput sa nu-mi mai pese si sa mananc pentru ca asa vroiam eu. Nu-mi era foame si nu-mi era pofta, ci doar vroiam sa fiu Gica contra.
Cand am ajuns la liceu am inceput sa am mai multa grija ce si cat mananc pentru ca vroiam sa arat bine. La sfarsitul clasei a zecea l-am cunoscut pe el si fluturasii din stomac nu-mi prea dadeau voie sa mananc (IMG:style_emoticons/default/wink.gif) Dupa ce am terminat liceul si relatia a facut vechime au inceput sa apara tot felul de probleme care ma dadeau peste cap. Atunci am inceput sa mananc in nestire. Un doi eram la frigider sau rontaiam ceva biscuiti/pufuleti (IMG:style_emoticons/default/closedeyes.gif) Pur si simplu nu ma puteam opri (IMG:style_emoticons/default/nesigur.gif) Atunci am pus rapid pe mine 15 kilograme in 3 luni. (IMG:style_emoticons/default/closedeyes.gif) Nu ma mai incapea nimic! Atunci am avut o tentativa de a remedia problema si am incercat sa fiu mai cumpatata la mancare. Nu m-am mai ingrasat dar nici nu am slabit semnificativ.
Intre timp au mai trecut vreo doi ani, m-am casatorit si viata mea se schimbase. In primul an de casatorie m-am ingrasat inca 10 kilograme pentru ca nu faceam mai nimic si aveam tot ce-mi doream. Gateam cat pentru o armata, chiar daca eram doar doi. Incepusem pregatirile pentru nunta. Am dat comanda de rochie de mireasa si mi-au luat masurile corecte. Cu doua zile inainte de nunta mama cosea la rochia mea pentru ca nu ma incapea (IMG:style_emoticons/default/crying.gif) Asta n-o voi uita niciodata (IMG:style_emoticons/default/closedeyes.gif)
Dupa nunta am avut ceva probleme in familie si ne-am mutat in alt oras. Greutatea mea a inceput sa scada incet incet. Lucram in ture si mancam foarte putin. Slabisem 20 kilograme in 2 ani. Apoi am ramas gravida. Cu aceasta ocazie greutatea mea a trecut de pragul de trei cifre (IMG:style_emoticons/default/closedeyes.gif)
Dupa ce am nascut am slabit foarte putin, vreo 5 kg, in 6 luni. Am intrat in depresie. Am inceput iar sa mananc tot ce gaseam comestibil (IMG:style_emoticons/default/closedeyes.gif)
Acum, dupa 8 ani, pot sustine ca nu mai manac asa ca apucata si ca reusesc in majoritatea cazurilor sa ma abtin sa mananc daca nu este nevoie. Dar lupta nu este castigata (IMG:style_emoticons/default/closedeyes.gif)

[Diana.]

Teo (IMG:style_emoticons/default/friends3.gif) (IMG:style_emoticons/default/kiss.gif) nici nu stii cit te inteleg!!!!!
Pentru mine e clar ca trebuie facut ceva. Stiu ca nu v-ar fi trecut prin cap, pentru ca rid si incerc sa fac caz de necaz, insa adevarul este ca... sint o persoana depresiva. Sint slaba. Nu fizic- as vrea eu (IMG:style_emoticons/default/laugh.gif) ci pshic (IMG:style_emoticons/default/nesigur.gif) . E foarte greu pentru mine sa recunosc asta, insa acesta este adevarul.
Si dintr-o gurmanda am ajuns o grasuta. E greu. Stiu ca va fi nevoie de timp ca sa imi revin, insa la naiba, parca toate sint impotriva mea. E o justificare ametita, stiu, sint constienta ca trebuie sa fac ceva insa cind simt ca sufletul mi se prabuseste, organismul trimite semnale de ajutor si as minca toate prostiile.
Inainte sa ma imbolnavesc nu puteam minca 2 felii de pizza, pentru ca ma simteam deja ultra-plina dupa prima. Acum imi vine si pot sa maninc 2 pizza de una singura...
Cind sint tristi sau deprimati, unii oameni isi pierd pofta de mincare.
Altii pling. Altii beau. Altii devin singuratici. Eu... eu maninc! Orice, oricum, la orice ora. In special seara... Seara ma apuca asa toate poftele posibile!
O alta problema e ca nu fac miscare. Lucrind de acasa, nu am pe unde "alerga" pentru sarcinile zilnice.
Si parea problema e ca , se pare, nu am indejunsa vointa (IMG:style_emoticons/default/crying.gif)

[Teocris]

(IMG:style_emoticons/default/friends3.gif) Diana

Cu vointa duc si eu toate bataliile. Unele le castig, altele le pierd (IMG:style_emoticons/default/closedeyes.gif)
Ceea ce mi se pare insa fantastisc este ca in momentul asta am moralul ridicat si motivatia puternica. De data asta simt ca voi castiga eu! (IMG:style_emoticons/default/322.gif)
De cand am inceput dukan, nu am mai mancat aiurea si fara rost (IMG:style_emoticons/default/biggrin.gif) Mirosuri divine imi invadeaza mintea si la tot pasul vad doar mancare, dar ma tin tare (IMG:style_emoticons/default/biggrin.gif) Nu am trisat deloc!!!! (IMG:style_emoticons/default/322.gif) Deci pot, trebuie doar sa vreau (IMG:style_emoticons/default/laugh.gif)

This post has been edited by Teocris: Apr 17 2013, 03:56 PM

[Diana.]

Of, la teorie sint si eu prima, insa practica ma baga sub masa. Pardon, la masa... oare nu se vinde curaj la kilogram pe undeva? (IMG:style_emoticons/default/sad.gif)

[Teocris]

Pai ai tu destul (IMG:style_emoticons/default/smile.gif) Trebuie doar sa apesi butonul magic (IMG:style_emoticons/default/smile.gif)

[Diana.]

Nu`s unde papucii mei o fi butonul ala, ca as tine si-n somn degetele pe el! (IMG:style_emoticons/default/laugh.gif)

[Teocris]

(IMG:style_emoticons/default/laugh.gif)

Serios vorbind, daca motivatia ta nu este puternica, iti va fi foarte usor sa renunti si vei gasi foarte usor si repede motive sa abandonezi (IMG:style_emoticons/default/smile.gif)

[Diana.]

Mancatul compulsiv mai poarta numele de mancat necontrolat, mancat pe fond nervos, hiperfagie. Mancatul compulsiv
Stresul si mancatul compulsiv
Strategii pentru depasirea momentelor in care mananci compulsiv
Mancatul compulsiv: Tratament
Cum ajuti pe cineva care sufera de mancat compulsiv