Copiii proveniti din legaturi din afara casatoriei, sunt egali in drepturi cu cei rezultati din casatorie. Aceasta egalitate dintre copii se reflecta in toate drepturile (si/sau obligatiile) dintre parinte(i) si copil(i). Spre exemplu, in raporturile de mostenire, in cazul in care ar veni la mostenire doar copiii defunctului, mostenirea se va imparti intre acesti copii in mod egal. Astfel, atat copilul din afara casatoriei (sau adoptat) va avea o cota egala cu a copilului din casatorie. Insa, trebuie precizat ca aceasta egalitate se reflecta in ce priveste relatia cu parintele biologic, deoarece un copil din afara casatoriei nu ar putea mosteni sotia tatalui sau (sau sotul mamei sale). In acest ultim caz, copilul din casatorie ii va mosteni pe ambii soti ca urmare a legaturii de rudenie cu amandoi. Exceptia exista totusi, in cazul copilului adoptat de ambii parinti, cand practic se nasc raporturi de rudenie intre ambii soti si copil (iar copilul adoptat va mosteni ambii soti).
Un alt exemplu in ce priveste egalitatea, poate fi indicat cu privire la obligatia de intretinere.

Obligatia de intretinere a copilului
Astfel, parintele este obligat a participa la cheltuielile copilului sau, indiferent ca este din afara casatoriei, adoptat sau din casatorie. Ca atare, chiar daca parintii nu sunt casatoriti, tatal copilului este obligat in a participa la cheltuielile cu privire la cresterea, educarea si dezvoltarea copilului sau.

Mostenirea in cazul copiilor din afara casatoriei
Primele rude chemate la mostenirea defunctului sunt descendetii. In aceasta categorie intra: copiii, nepotii, stranepotii, urmasii acestora la infinit, in linie directa, indiferent de sex, si fiind fara relevanta daca provin din casatorie sau din afara casatoriei, in acest din urma caz cu conditia ca filiatia sa fi fost stabilita potrivit legii.
Hotararea judecatoreasca definitiva, prin care se stabileste paternitatea copilului din afara casatoriei, produce efecte retroactive, pana la data conceptiei. In consecinta, de la aceasta data, copilul conceput are vocatie sucesorala la mostenirea lasata de tatal din afara castoriei, decedat in timpul procesului de stabilirea a paternitatii din afara casatoriei, precum si la mostenirea lasata de rudele fata de care are vocatie succesorala, ca urmare a stabilirii filiatiei din afara casatoriei ( descendentii si ascendentii tatalui, rudele colaterale pana la gradul iV, calculat in raport cu copilul din afara casatoriei )

Copiii nascuti din casatorii diferite mostenesc numai parintele comun
Bineinteles, copiii nascuti din casatorii diferite vor mosteni impreuna numai pe tatal lor comun sau pe mama lor comuna, neavand vocatie succesorala la mostenirea lasata de tatal vitreg, respectiv mama vitrega.
Desi nu este, in terminis, consacrata de Codul civil sau alte acte normative, si cu toate ca vocatia succesorala legala - in principiu - trebuie sa se sprijine pe o dispozitie expresa a legii, totusi, in prezent, nimeni nu o mai pune la indoiala, deoarece recunoasterea vocatiei succesorale legale a tatalui din afara casatoriei este reclamata de raporturile de rudenie statornicite intre copil si tatal sau prin stabilirea filiatiei, de principiul egalitatii intre sexe si de principiul reciprocitatii vocatiei succesorale legate, precum si de art. 106 din Codul Familiei, care o consacra indirect atunci cand prevede - fara a distinge intre filiatia din casatorie sau din afara ei - ca parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului in afara de dreptul de mostenire si de intretinere .

Dreptul la mostenire pentru fratii din parinti diferiti
Nu in ultimul rand, trebuie facuta mentiunea ca dreptul la mostenire trebuie sa fie un efect al stabilirii raporturilor de filiatie, iar nu cauza ei.
O modalitate speciala de impartire a mostenirii, care se aplica in acele cazuri in care, in calitate de colaterali privilegiati, sunt chemati la mostenire frati si surori ai defunctului, care nu sunt din aceeasi parinti, este impartirea pe linii.

Din acest punct de vedere, fratii si surorile defunctului pot fi de trei categorii:
- frati buni (primari), adica frati cu defunctul si dupa tata si dupa mama (indiferent daca sunt din sau din afara casatoriei);
- frati consanguini (consangeni), adica frati cu defunctul numai dupa tata (chiar daca sunt din sau din afara casatoriei );
- frati uterini, adica frati cu defunctul numai dupa mama (din sau din afara casatoriei).

Daca la mostenire sunt chemati frati si surori facand parte din aceeasi categorie, de exemplu toti sunt frati consanguini cu defunctul, mostenirea se va imparti potrivit regulii generale - pe capete. Daca la mostenire sunt chemati frati si surori din categorii deosebite, atunci mostenirea sau partea din mostenire care se cuvine colateralilor privilegiati, se imparte in doua parti egale, corespunzatoare celor doua linii, linia paterna - dimidia paternis- , si linia materna - dimidia maternis -, apoi jumitatea paterna se imparte intre fratii defunctului, pe linie paterna, iar jumatatea materna, intre fratii defunctului, pe linie materna. Fratii buni, fiind frati cu defunctul pe amblele linii, vor lua cota parte corespunzatoare din ambele jumatati - privilegiul dublei legaturi - ( art. 674 C. c. roman ).
Daca defunctul nu are mostenitori din primele trei clase, sau cei existenti nu pot sau nu vor sa vina la mostenire, legea cheama la mostenire pe colateralii ordinari: rudele colaterale ale defunctului, care nu sunt frati sau surori, ori descendenti ai acestuia.
Ei sunt chemati la mostenire pana la gradul al patrulea inclusiv, unchi, matusi, veri primari si fratii si surorile bunicilor defunctului. La randul lor, colateralii ordinali pot fi din casatorie sau din afara casatoriei.

Av. COLTUC MARIUS
Fondator Casa de Avocatura Coltuc
www.coltuc.ro